10% dintre ei trăiesc numai datorită injecţiilor cu insulină. Numărul copiilor cu această boală a crescut în ultimii ani. Pentru ei, copilăria se împarte între acul de seringă şi mâncarea atent cântărită.

Beatrice Antochi are 17 ani şi este elevă la Colegiul Tehnic „N. V. Karpen“. Este unul dintre cei aproape 80 de copii diagnosticaţi cu diabet din judeţ. La începutul lui 2010, a aflat că suferă de această boală şi că va trebui să facă insulină toată viaţa.

Vestea a picat ca un trăsnet atât pentru ea, cât şi pentru familie. „Slăbisem mult şi îmi era sete tot timpul. Am venit la spital şi mi-a spus că am diabet. Am început să plâng, să neg că sunt bolnavă“, îşi aminteşte Beatrice.

Mama are grijă să-şi ia medicaţia în fiecare zi. „Tot timpul stau în stres şi mă gândesc la ea. La început a fost greu. Dar cu doamna doctor şi cu psihologul a trecut peste asta“, explică Domnica Mocanu, mama fetei.

60% ereditară

Adolescentei i s-a spus că a moştenit boala de la bunica. Beatrice se prezintă periodic la Spitalul de Pediatrie Bacău pentru analize şi control. Din păcate, numărul copiilor diagnosticaţi cu această suferinţă creşte de la un an la altul. „În fiecare an apar în jur de 10-13 cazuri noi de diabet zaharat insulino-depedent. Este mult şi am ajuns să ne situăm între primele zece judeţe la nivel naţional. La 60% boala este ereditară, iar la ceilalţi au drept cauză factorii de mediu sau factorii alimentari“, spune Gabriela Fetecău, medic primar la Spitalul de Pediatrie Bacău.

În unele cazuri, boala poate să apară după varicelă. Specialiştii susţin că în ceea ce-i priveşte pe cei mici, ei sunt inscripţionaţi genetic şi nu pot fi feriţi de boală. Se declanşează fie între vârsta de 1 şi 5 ani, fie în adolescenţă.

„Am avut şi pacienţi de 10 luni. Impactul este însă catastrofal pentru adolescenţii