Ca să traversezi strada nu trebuie decât să aştepţi să se facă verde şi, în zona marcată, să porneşti la drum. Nu e nicio filosofie, atâta timp cât urmezi aceşti paşi. Sursa: Vlad Stănescu
1 /.
Pentru Costel Andronic însă, trecutul străzii este un act de curaj: nu se poate ghida nici după culoarea verde, nici după zebră. EVZ continuă astfel campania prin care vrea să atragă atenţia asupra obstacolelor, de multe ori imposibil de depăşit, pe care le întâmpină zilnic persoanele cu dizabilităţi într-o Românie europeană.
Costel s-a aflat, în această după-amiază, pe platoul emisiunii "Evenimentele Zilei", de la B1TV, unde a prezintat experienţa sa despre ce înseamnă să ai un handicap în societatea românească.
Nevăzătorii care ies pe stradă fără însoţitor trebuie să se înarmeze cu mult curaj, să se ghideze după zgomotul maşinilor şi să înveţe să ignore înjurăturile şoferilor. Costel merge după ce vâjâitul maşinilor încetează şi simte că în jurul lui lumea se pune în mişcare, uneori îmbrâncindu-l.
Costel Andronic este nevăzător şi unul dintre cei mai descurcăreţi în nebunia oraşului. Şi-a depăşit limitele şi uneori trece chiar prin locurile nepermise fără să aibă un însoţitor, merge cu autobuzul, uneori şi cu metroul.
Dar cei asemenea lui Costel Andronic sunt foarte puţini. Asta pentru că în Capitală numeri pe degete semafoarele cu semnal acustic, trecerile de pietoni nu sunt marcate corespunzător, în staţii nu sunt anunţate liniile de autobuz, iar în metrou faptul că nu există semnale sonore care să anunţe venirea trenurilor îi derutează pe nevăzători.
Costel Andronic nu se lasă însă doborât nici de ţipetele şoferilor din trafic, nici de lentoarea cu care autorităţile se ocupă de problemele lui. Cel mai mare duşman al său rămâne oboseala, care nu-l lasă să se concentreze atunci când are de fă