Pe ultima sută de metri a campaniei pentru euroalegeri, în casele românilor au dat năvală tot felul de personaje care îi invită să meargă la vot pentru a-şi alege reprezentanţii într-un parlament mult prea îndepărtat de preocupările, grijile cotidiene şi efectele crizei în plan local. Îndemnul de a merge la urne pentru euroalegeri stă mai mult sub semnul eşecului şi din cauza faptului că pe frontispiciul legislativului de la Bucureşti rămâne în continuare eticheta aleşilor ce dorm în fotolii, ceea ce se răsfrânge asupra ideii în sine de parlament.

O sumară analiză a mesajelor cu care politicienii încearcă să capteze atenţia, fie şi preţ de câteva secunde cât durează un spot electoral, indică mai curând absenţa temelor europene din dezbaterea publică.

PDL - Familia bunelor alianţe

Oamenii preşedintelui nu au uitat campania dinamică a lui Traian Băsescu pentru un nou mandat de edil al Bucureştiului, din 2004. Era pe vremea când liberalii şi democraţii reprezentau „o alianţă de familie bună” (sloganul de campanie), iar democrat-liberalii încă nu se inventaseră. Nostalgic sau nu după acele timpuri în care Stolojan era prezidenţiabil, iar Băsescu primarul perfect, PDL a păstrat conceptul de familie în centrul mesajului electoral pentru Parlamentul European.

E drept, şi acum se află într-o alianţă, dar cum fata s-a măritat de data aceasta pentru „interesul ţării” şi nu din dragoste, electoratul este invitat să facă abstracţie de mezalianţa de la putere PDL-PSD şi să pună ştampila doar pe partea cea bună a guvernului Boc.

În astfel de condiţii, alegătorii nu trebuie să mizeze pe sprijinul guvernului atunci când se confruntă cu dificultăţi, ci doar pe marea familie a PDL care este alături „La bine şi la greu”, chiar dacă, din când în când, divorţează politic. Cel puţin aşa rezultă din spotul electoral