Motto: Mana doru-i tainic colo, inspre tine, Ochiul imi sclipeste, genele-mi sunt pline, Inima mi-e grea; Astfel, totdeauna cand gandesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina mea! (Mihai Eminescu - "La Bucovina") Numele cunoscute cele mai vechi ale Moldovei de Nord sunt Tara de Sus, Arboroasa, Tara Fagilor sau Faget, ultimele doua fiind "traduse" de austrieci prin Bucovina, de la germ. Buche "fag". In fapt, si numele de Bucovina este autentic si vechi romanesc, de unde, ca si la popoarele germanice si slave, ce au si ele paronimiile "fag - litere - carte", romana a mai pastrat bucoavna (arh.), "abecedar". Asadar, Bucovina ar fi abecedarul nostru istoric, macar al Moldovei, fiind matca a trei capitale ale acestui stat medieval: Siret, Baia si Suceava. Inca de la voievodul Bogdan I Intemeietorul, Moldova cuprindea toata regiunea dintre Ceremus, Valea Prutului si cea a Nistrului. In veacul al XVIII-lea, Moldova a devenit teatru de razboi in conflictele dintre cele trei imperii vecine: Austria, Turcia si Rusia. In urma lor, ca invingatori asupra rusilor, austriecii au pretins, in schimbul ajutorului dat Turciei, o schimbare de granita la Sud de Galitia. Cu tot protestul moldovenilor - voievodul Grigore Ghica platind cu viata indrazneala de a se impotrivi noii amputari teritoriale a tarii -, trimisii Portii Otomane, mituiti cu multi bani si odoare, au fost induplecati sa accepte cererea Austriei. In aceste conditii, Tara de Sus, cu vechile manastiri, biserici si necropole voievodale, cu chiar primele trei capitale, a intrat in componenta Imperiului Austriac. Teritoriul rapit avea o suprafata de 10.441 kmp, cu 70.000 de locuitori, impartiti in 14.350 de familii, majoritatea covarsitoare formand-o romanii. Aflata sub conducere militara, Bucovina a fost inglobata Galitiei, dupa 6 august 1786, in urma unui inalt prescript imperial. Dupa Revolutia de