Recunosc, am păcătuit şi eu: am oferit cartea lui Stéphane Hessel cadou unor prieteni apropiaţi din România, pe vremea când ea de abia apăruse în Franţa. Cărticica avusese deja un efect tsunami şi toată lumea vorbea despre ea. Exista o nebunie frenetică de cumpărare, de însuşire a ei, de păstrare, undeva, în bibliotecă, acolo unde şti că atunci când ai nevoie de precizări, de amănunte, de răspunsuri, o găseşti negreşit. Asemeni Bibliei. "Actuala dictatură internaţională a pieţelor financiare [...] ameninţă pacea şi democraţia", scrie Stéphane Hessel în 2011, într-un articol publicat de Presseurop.eu, iar cuvintele sale pot părea Casandre, doi ani după, dar totuşi, cât de multă dreptate a avut:"Motivele indignării pot părea astăzi mai puţin evidente, sau lumea poate părea prea complexă. Cine comandă, cine decide?"Şi chiar mai mult, în acest moment dictatura pieţelor, am văzut-o de curând în Bulgaria şi chiar în Italia, tulbură spiritele, încinge bairamul politic, ne face să spunem ce nu dorim şi să ne dorim ceea ce nu mai avem curaj să spunem. A luat-o lumea razna? Europa razna? Este prea târziu pentru ca acest OM al secolului XX să ne-o poată spune...Aşa cum scria John Lichfield într-un articol publicat de The Independent şi tradus de Courrier International, "succesul cărţilor sale este un semn al timpurilor noastre. Din nefericire, este puţin probabil să le şi schimbe". O dată cu el dispare o minte luminoasă, un om care ar fi putut schimba lumea, dacă ar fi fost ascultat. Problema cu acest tip de oameni este că sunt ascultaţi doar de cei muritori, asemeni lui, şi nu de cei care ne conduc, care se cred, ei, nemuritori, căsătoriţi pe veci cu puterea, şi care îl "admiră" condescendent pentru că aşa este de "bon ton". Sic transit gloria mundi. O stângă adevărată nu a apărut graţie îndemnului lui, nici în Franţa, nici în România, nici aiurea în lume, dar poate că germeni