Ministerul Finanţelor şi cel al Internelor sunt instituţiile responsabile cu scoaterea la suprafaţă a economiei nefiscalizate, dar le lipseşte studiul de impact. În lupta împotriva evaziunii fiscale, autorităţile se bazează doar pe cifrele furnizate de marile companii, în timp ce Comisia Europeană ar putea ridica probleme.
Pachetul de măsuri privind combaterea evaziunii fiscale va intra în vigoare cel târziu săptămâna viitoare, potrivit ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu. Există însă cel puţin două probleme legate de această strategie.
Prima dintre ele se referă la lipsa studiului de impact, iar a doua - la posibila declanşare a procedurii de infringement la adresa României, având în vedere faptul că Executivul european a avertizat deja că unele dintre măsurile preconizate încalcă principiile comunitare.
Oficialii români nu sunt însă îngrijoraţi în această privinţă. Chiar în proiectul de act normativ este precizată rezerva pe care Comisia Europeană ar putea-o avea în privinţa unor măsuri precum TVA-ul intra-comunitar sau accizele la produsele de lux.
Potrivit lui Vlădescu, însă, aceste măsuri vor fi implementate doar atât timp cât România nu riscă penalităţi concrete. „Riscul acestei proceduri a fost asumat (...). Am aplicat o perioadă limitată pentru aceste măsuri, pentru a reduce riscul oricărei penalităţi legate de procedura de infringement", a spus Vlădescu. Concret, măsurile au ca limită de timp 12 luni.
Evaluări neoficiale
Lipsa studiului de impact a devenit o obişnuinţă pentru autorităţi în elaborarea mai multor acte normative. În privinţa evaziunii fiscale, lipsesc cifrele oficiale privind amploarea acestui fenomen, iar oficialii par a se baza doar pe evaluări neoficiale.
De pildă, în domeniul tutunului, cei trei mari producători din domeniu estimează dimensiunea evaziunii la peste un miliard de euro. @