Infrastructura a absorbit doar jumatate din fondurile europene care ar fi putut fi accesate in perioada 2000-2006, iar acest lucru se resimte in cei 150 de kilometri dati in folosinta in ultimii sapte ani.
Banii europeni care au fost obtinuti si cheltuiti pentru infrastructura rutiera, din finantare ISPA, au fost utilizati pentru tronsonul de autostrada Lehliu-Cernavoda, pentru DN 5 Bucuresti-Giurgiu, autostrada Deva-Orastie si reabilitarea intregii portiuni de drum national Craiova-Lugoj.
"Pe surse de finantare ISPA s-au cheltuit circa 30% pana acum in lucrarile de infrastructura, tinand cont ca programul european s-a desfasurat pe perioada, 2000-2006", declara Mihai Grecu, director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR).
Motivele pentru care Ministerul Transporturilor, prin CNADNR, nu a reusit sa absoarba mai multi bani europeni sunt diverse, de la lipsa fortei de munca pana la lipsa proiectelor eligibile. "Avem bani dar trebuie sa-i atragem, trebuie sa ne schimbam putin si politica fiscala", spune Grecu. El a explicat ca acoperirea plafonului de indatorare publica externa in proportie de numai 43% inseamna ca exista bani disponibili si chiar la indemana. "Bani ar fi, dar trebuie sa stim sa-i cheltuim, sa facem proiecte", a spus el. Pentru a beneficia de bani din fondurile structurale este nevoie de proiecte viabile care sa absoarba finantarea. "Musteste piata de bani. Si piata interna, si cea externa. Dar uite ca noi nu suntem in stare sa ducem proiectele pe care le avem", a adaugat Grecu.
In momentul in care bugetul Ministerului Transporturilor si implicit al CNADNR este subdimensionat, nu exista banii necesari pentru a face proiectele care sa aduca bani pentru executie. Ministerul Mediului, de exemplu, a incercat sa evite aceasta situatie imprumutandu-se de la surse externe sau interne de fi
