Acceptabila in 1953, o asemenea pozitie devine aberanta dupa 1991. "Si pentru a incheia, dragul meu Revel, o intrebare: cand veti decide sa nu mai fiti un «intelectual de stanga»?" Iata o abordare frontala venita din partea lui Emil Cioran, in 1960, dupa lectura lui Despre Proust, cartea lui Revel pe care Cioran marturiseste ca a citit-o in transe mici, in fiecare seara, in timpul uneia din repetatele sale haladuieli la tara.

Revel a fost acuzat, nu o data, de fostii sai prieteni de stanga de a fi tradat si de a fi trecut de partea dreptei. A cheltuit un timp enorm pana la sfarsitul vietii ca sa explice cum, de ce si cat fusese initial un om de stanga si de ce abandonase acea pozitie. Evident, cu cat a explicat mai mult, cu atat a intetit rechizitoriile ce i se aduceau. De aceea, intrebarile pe aceasta tema l-au iritat intotdeauna.

Totusi, intrebarea lui Cioran ii face placere, fiindca o vede venind din afara nevrozelor ideologice: "Am simtit ca sub pana sa, tehnic, formula («intelectual de stanga», nn, dt) nu avea nici un continut politic. Ea incerca pur si simplu sa-mi semnaleze ca, la intervale regulate si deseori in afara temei, in aceasta carte imi reajustam nodul cravatei de om de stanga, pentru a ramane in memoria clientelei mele", noteaza Revel. In fapt, Cioran, care simtea schimbarea de optiune, il soma prieteneste sa-si asume starea de fapt si sa renunte la gesturi de intelegere fata de o tabara politica ce nu-l va ierta niciodata.

Analizand unde se situase pana in jurul varstei de 30 de ani, ce-i starnise indignarile, in ce constase catehismul convingerilor sale, ce-i determinase reflexele morale, Revel admite ca se identificase portretului robot al omului de stanga. Perioada petrecuta in Algeria (1947-1948) consolidase in el un anticolonialism bazat pe observatie directa. "E nevoie «cartezieni» pentru a proclama Algeria «teri