În prezent, unul din șapte locuitori are peste 65 de ani, dar dacă se păstrează actualele tendințe demografice, până în 2030 se va ajunge la un raport de un vârstnic la cinci locuitori, iar până în 2060 o treime din cetățeni vor avea peste 65 de ani.
Ce înseamnă acest lucru și cum sunt afectați salariații din România?
Potrivit unui studiu realizat de BCR, schimbarea structurii populației se va traduce, printre altele, în scăderea PIB-ului potențial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă. În plus, „procesul de îmbătrânire și de reducere a numărului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pieței muncii din România, respectiv o ocupare excesivă în agricultură și încă redusă în domeniul serviciilor“, în dezacord cu structura ocupațională tipică din Uniunea Europeană, scria Capital.ro în urmă cu două săptămâni.
Apoi, va continua să crească presiunea asupra bugetului public, prin majorarea cheltuielilor cu asistența socială. Dacă în 1990 existau doar 0,4 pensionari pentru fiecare salariat, raportul s-a schimbat puternic, astăzi existând cam 1,2 pensionari pentru fiecare angajat. Și dacă trendul nu se va inversa, este posibil ca peste jumătate de secol să existe 1,5 pensionari pentru fiecare salariat. Iar situația de azi, când statul subvenționează cu circa trei miliarde de euro anual bugetul pensiilor (cu impact semnificativ asupra deficitului bugetar, a investițiilor în infrastructură și a nivelului pensiilor), ar putea să li se pară urmașilor noștri un vis frumos.
Click pentru mărire
Conform ultimului raport al Consiliului Fiscal, situația financiară a sistemului de pensii s-a deteriorat după 1990, raportul dintre numărul de contributori şi numărul de beneficiari scăzând foarte puternic, de la 2,3 salariați la un pensionar în 1990 la doar 0,8 salariați la un pensionar în 2012, număru