* Razboiul din Coreea, inceput pe 25 iunie 1950, nu s-a incheiat, practic. N-a existat decit un armistitiu, semnat la data de 27 iulie 1953, in urma caruia a fost stabilita paralela 38 drept frontiera intre cele doua tari. Una de sud, capitalista, care ne-a dat printre altele masinile Cielo si o droaie de dracovenii electronice, iar alta de nord, bolsevica, locuita de nord-coreeni ca vai de fundul lor. In vreme ce scriem acestea, am deschis programul Google Earth si ne-am apropiat cit de mult am reusit de capitala Phenian (Pyongyang). Plutim la vreo doua-patru sute de metri deasupra strazilor, desupra bulevardelor. Au si asa ceva. Mai au, in plus, parcuri, cladiri, am vazut chiar si doua stadioane - unul mare de tot, parca mai mare decit "Lia Manoliu" al nostru. N-am vazut, in schimb, masini. Pe o suprafata cam cit Pascaniul, de exemplu, daca am intilnit cinci autovehicule. Toate, camioane sau autobuze. In rest, nimic. Biciclete, banuim, dar prea mici pentru a fi deosebite. Un vis pentru edili, care n-au probleme cu locurile de parcare, nu-i doare capul cu asfaltarea si gropile din carosabil. Simultan, dar ceva mai jos, la Seul, in Coreea de Sud, masini bara linga bara, circulatie, animatie, viata... * Dupa cum spuneam, razboiul din Coreea nu s-a terminat in mod oficial. Coreea de Nord, aia bolsevica, fara masini, fara bani, dar cu asfalt si stadioane (folosite, pesemne, la executii publice, cum vroia Vadim), a dat cu bomba atomica intr-una din zilele trecute. A explodat in propria ograda, s-a dus, dar la fel de bine ar putea sa aiba citeva surori, care stau si asteapta sa plece in strainatate. Iata o stire bomba, ca sa-i spunem asa. Tratata prea putin de analistii perindati pe la televizor, pentru care mai importante sint certurile intre oamenii politici etc. Daca dau coreenii cu bomba atomica, nici analisti, nici presedinti, nici gaozari si nici oameni politici nu