Ca sa ajunga in Occidentul mult visat, a desenat, pentru Solidaritatea, timbre si afise revolutionare in Polonia, s-a implicat in miscarea anticomunista din Ungaria, apoi, cand credea ca si-a gasit linistea, a intrat in conflict cu autoritatile germane. A pictat, a expus cu succes, a vandut cu profit, dar dupa patru ani a conchis ca drumul sau artistic este totusi in Romania. Acesta a fost destinul unuia dintre cei mai interesanti pictori suprarealisti romani contemporani: clujeanul Ovidiu Avram. (Radu Constantinescu)

Din Polonia in Ungaria

Din tara am reusit sa ies destul de greu. Am ajuns intai in Polonia, unde se putea calatori fara prea mari probleme. M-am inscris intr-o excursie si... am plecat. Singura ilegalitate comisa in acel moment a fost scoaterea unor lucrari proprii din tara. Pe aeroportul din Cracovia, m-a asteptat Kazimir Jurcsak, doctorand in romana si viitor diplomat la Ambasada Poloniei de la Bucuresti. Aveam un pasaport valabil 20 de zile si am ramas... o jumatate de an, timp in care am fost dat in urmarire in ambele tari. Cu deosebirea ca polonezii nu prea s-au grabit sa ma aresteze. Asa se face ca, desi stateam ilegal in Polonia, am pictat, am facut restaurari. Era cu putine luni inainte ca sindicatul Solidaritatea sa preia puterea. Am avut o expozitie la Cracovia, m-a ajutat un prieten polonez, mi-a organizat vernisajul, am vandut lucrari si asa am facut rost de bani. Acum puteam sa ma gandesc mai relaxat la o solutie pentru a-mi continua "drumul" si a iesi in Occident.

Am avut mai multe tentative de trecere a frontierei, dar nereusite. De cinci ori am incercat sa ajung in Suedia sau in RFG, dar fara succes. La un moment dat, insusi Episcopul Vicar al Gdanskului, Monseniorul Jankowski m-a ajutat sa obtin o viza germana, insa granicerii polonezi au fost vigilenti. Cei de la Solidaritatea ma sprijineau, desi autoritati