Ar putea fi Romania pregatita, pina in 2004, sa devina republica parlamentara? In ce masura este aceasta schimbare benefica pentru cetateni? Un scrutin in care romanii sa nu mai polemizeze pe socoteala ciocurilor, virstei sau prezumtivelor fise medicale ale candidatilor la Presedintie - iata ceva inedit pentru alegatorii din Romania. Un proiect lansat recent de PNL, care ar urma sa fie dezbatut in cadrul unor intilniri viitoare cu celelalte partide importante, prevede modificarea Constitutiei, in principal pentru restringerea atributiilor presedintelui. Acesta ar urma sa nu mai fie ales prin vot direct, ci va fi desemnat dupa alegeri, de catre parlamentari. Proiectul ar urma sa fie dezbatut dupa alegerile de luna viitoare, de viitorul parlament desemnat, si ar intra in vigoare odata cu alegerile generale din anul 2004. Acesta mai prevede, printre altele, intarirea rolului prim-ministrului, diferentierea atributiilor celor doua Camere legislative si reducerea numarului de senatori si deputati. Mai pe scurt, Camera Deputatilor si Senatul vor avea maximum 150 de membri, fata de aproape 350 acum. Totodata, Camera Deputatilor va legifera, iar Senatul va avea ca obiect de activitate doar aprobarea celor mai importante tratate internationale, celelalte urmind sa fie adoptate de Guvern. In acelasi context, imunitatea parlamentara ar urma sa se rasfringa numai asupra dreptului de opinie in Parlament. Se mai prevede, de asemenea, ca un parlamentar care paraseste partidul pe listele caruia a fost ales sa fie demis, la fel si ministrul care nu mai are sprijinul politic al formatiunii care l-a propus. Fara indoiala ca aceste ultime propuneri ar fi benefice pentru viata politica romaneasca. Faptul ca cele doua camere parlamentare actuale au atributii absolut identice nu face decit sa ingreuneze actul de legiferare. Ceea ce este cu atit mai grav intr-o perioada in care Romania are