Parintele Calistrat Motto: "S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria" (Simbolul Credintei); "Si începând de la Moise si de la toti proorocii, le-a tâlcuit lor, din toate Scripturile cele despre El" (Luca 24,27); "Atunci toata faptura va sti ca Eu sunt Domnul, Mântuitorul tau si Rascumparatorul tau" (Isaia 49,26)

Evenimentul Nasterii Domnului este temeiul de început al credintei crestine si temelia dogmaticii ortodoxe. De-a lungul istoriei lumii, în nici una dintre religiile care s-au manifestat printre popoare nu s-a întâlnit cazul vreunui lider care sa-si fi jertfit viata pâna la sacrificiul suprem pentru a-si salva semenii. Punctul culminant al Revelatiei supranaturale îl reprezinta trimiterea în lume de catre Dumnezeu a Unicului Sau Fiu, pentru mântuirea ei; nu pentru a Se margini sa priveasca sau doar sa învete, oferind explicatii si norme pentru conduita ori criterii de functionare a relatiilor dintre oameni. Reperul principal îl constituie iubirea intertrinitara: "Întru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii" (In 13,35). Altfel spus, cei ce sunt ai Lui Dumnezeu sunt cei ce împlinesc porunca iubirii. Cel dintâi martor al Întruparii este Duhul Sfânt – a treia Persoana din Sfânta Treime, Care a împlinit pregatirea pântecelui Fecioarei Maria prin departarea lestului pamântesc, prin stergerea pacatului adamic (mostenit prin nasterea ei pe cale fireasca din Sfintii Parinti Ioachim si Ana), facând-o pe Maica Domnului "Biserica sfintita si Rai cuvântator" (Sfântul Ioan Damaschin), "Scaun de heruvimi" (Sfântul Roman Melodul) si "Tron al Celui Preaînalt" (Sfântul Maxim Marturisitorul): "Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri!" (Lc 1,35).

Odata cu revarsarea Duhului Sfânt peste Fecioara Maria începe si caderea stapânirii diavolului, pe care