Biochimiştii ne demostrează zi de zi că alimentele şi componentele alimentare pe care ne bazam că sunt sănătoase sunt, de fapt, poluate cu metale grele. Toate problemele provin din aceeaşi sursă: mediul înconjurător îmbibat de poluare. Pentru a încerca reducerea acestui factor, care pune sănătatea tuturor în pericol, biochimiştii au apelat la analize toxicologice ale metalelor grele. Ce nu se ştie este faptul că metalele grele pot pătrunde în organismul uman atât prin inhalare, cât şi pe cale tegumentară, sau ingerare. Conf. Univ. dr. Mihaela Badea (foto medalion) din cadrul Universităţii Transilvania, cadru didactic al Facultăţii de Medicină face cunoscute unele metale grele ingerate de către braşoveni, fără ca aceştia să ştie. „Mercurul, cadmiul, plumbul sau cobaltul sunt metale grele pe care le acumulăm în organism din cauza poluării din locul de muncă şi din viaţa de zi cu zi. Se poate spune că suntem otrăviţi încetul cu încetul, fără să observăm acest lucru. Ele atacă plămânii, ficatul, rinichii colonul, etc”, afirmă conferenţiarul.
Argintul viu se
joacă cu sănătatea
Mercurul este unul dintre cele mai periculoase metale, deoarece are o arie largă de răspândire şi se face responsabil de multe afecţiuni ale sistemului nervos. „Un adult obişnuit absoarbe mercurul, în cea mai mare parte, prin plămâni. Cele mai expuse sunt persoanele care lucrează la producerea bateriilor, a ţevilor pentru instalaţii şi mai ales în fabricile de armament. De asemenea, trebuie ştiut faptul că principalele surse de mercur în apele potabile provin din ţevile instalaţiilor care le transportă, precum şi din apa uzată de la fabricile care utilizează mercurul”.
Nici cadmiul nu este un metal mai puţin periculos. „Din cauza gradului mare de reactivitate cu sisteme biochimice din organismul uman şi mai ales datorită faptului că viteza sa de eliminare din corp e
