Mihai Grigoroiu are 50 de ani şi spune că s-a apucat să potcovească animalele din sat pentru că avea nevoie să câştige un ban în plus.
„Eu sunt cizmar de meserie, dar atelierul la care am lucrat s-a desfiinţat şi a trebuit să găsesc şi altceva pentra a mai câştiga bani. Încă de copil îl ajutam pe tatăl meu să potcovească şi aşa m-am legat de această meserie", povesteşte bărbatul. Omul spune că nu câştigă cine ştie ce. Acolo, cât să îi ajungă să trăiască... „Îmi plac animalele şi, de-a lungul anilor, am ajuns să mă ataşez de ele. Pocovăria este o meserie migăloasă, care necesită foarte mare atenţie. Mie îmi place să lucrez curat şi de aceea, întotdeauna, mai întâi curăţ foarte atent copita animalului şi abia apoi mă apuc să îi bat potcoava", povesteşte Mihai Grigoroiu. Bărbatul aleargă de dimineaţa până seara pe la gospodăriile sătenilor care îi solicită ajutorul şi spune că de aproape douăzeci de ani, decând s-a apucat de potcovit, niciodată nu a rănit vreun animal.
Casetă declaraţie
„Încă de copil îl ajutam pe tata să potcovească şi aşa m-am legat de această meserie", Mihai Grigoroiu, potcovar.
Casetă
Tinerii nu sunt atraşi de meseria de potcovar
Chiar dacă de-a lungul timpului, nea Mihai a încercat să îi înveţe şi pe fiii săi tainele potcovitului aceştia nu au dorit să înveţe. Tinerii spun că este o meserie prea grea, iar banii câştigaţi sunt foarte puţini. Din păcate, uşor, uşor tradiţia potcovarilor în satele vâlcene din regiunea Oltenia de sub munte începe să moară.
