Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Legislativul este cel care împuterniciri de a anunţa organizarea alegerii preşedintelui Republicii Moldova. Totodată, ei au cerut Parlamentului să completeze Constituţia şi cadrului legal în ceea ce priveşte vacanţa vacanţei funcţiei de şef de stat. Deputaţii comunişti, care au sesizat Curtea, spun că aceasta s-a eschivat de la orice responsabilitate.
"Anunţarea unui termen este dreptul exclusiv al Parlamentului", a anunţat Dumitru Pulbere, preşedintele Curţii Constituţionale. Potrivit acestuia, deputaţii ar putea alege preşedintele ţării în "termen rezonabil" care este echivalentul a două-trei luni. "Nealegerea şefului statului într-un an şi ceva este absurd. Situaţia în care suntem ne obligă să luăm o decizie mai rapid", consideră Pulbere.
Alegerea preşedintelui în două luni
Deputaţilor comunişti Sergiu Sârbu şi Artur Reşetnicov, care au cerut interpretarea oficială a unui articol din Constituţiei, susţin că declanşarea procedurii de alegere a preşedintelui Republicii Moldova trebuie să fie anunţată în cel mult două luni de la preluarea interimatului funcţiei de Marian Lupu, care a avut loc la 30 decembrie 2010. De cealaltă parte, reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului afirmă că termenul de două luni, la care fac referire comuniştii, nu mai poate fi aplicat întrucât se referă la vacanţa funcţiei de şef de stat, care a intrat în vigoare în septembrie 2009, când Vladimir Voronin şi-a dat demisia.
„Termenul de două luni şi-a pierdut forţa juridică. A fost aplicat o dată, când s-a stabilit vacanţa funcţiei. A doua oară nu mai poate fi aplicat", a spus Victor Popa, preşedintele comisiei parlamentare juridice. "Dumneavoastră aţi avut în mână mecanismul deblocării alegerii şefului statului, dar aţi retras acea iniţiativă constituţională din Parlament. Spuneţi că vă interesează destinul ţării,
