Tara nu e bantuita doar de criza economica si spaima zilei de maine. Dupa 20 de ani de democratie originala prost inteleasa si, pana la urma, esuata, se intampla ceva infinit mai grav. Tara e bantuita de deznadejde, in pragul capitularii in fata raului, a imoralitatii, a ticalosiei, pe cale sa-si desavarseasca victoria nu numai asupra bugetului si resurselor Romaniei, ci si asupra mentalitatii romanilor.
Este spaima ce m-a cuprins ascultand vorbele pline de sila si revolta ale unui bun prieten. Un medic primar, unul dintre cei mai valorosi ai generatiei lui, un om onest si cumsecade, care nu si-a facut niciodata meseria ca pe un negot, care a respectat deontologia profesiei ca pe litera Evangheliei si nu a putut asigura niciodata, pentru sine si familia sa, mai mult decat un trai decent. Decenta pe care un coborator dintr-un Q7 ar socoti-o, cu siguranta, saracie.
Privind in jur la lumea in care traieste, la pacientii sai, la televizor, la puternicii zilei prietenul meu a ajuns sa se indoiasca profund de valoarea principiilor dupa care s-a ghidat o viata intreaga. "Cei care au avut bani inainte de 1989 au si acum, cei care s-au descurcat inainte se descurca si acum. Da, fura, iau spaga, insala, nu au urma de scrupule, dar au, in schimb, un tupeu nemasurat si nu patesc niciodata nimic. Stii ceva? Am ajuns sa ii admir pentru ca ei pot ceea ce eu nu pot si de aceea au ceea ce eu nu voi avea niciodata desi muncesc de dimineata pana seara. Se pare ca, de fapt, asta e reteta succesului si, pana la urma, eu nu sunt decat un fraier neputincios".
Este concluzia la care a ajuns un om foarte cinstit si, teoretic, realizat, ajuns la apogeul carierei sale, intr-o profesie de top, in tara numita Romania. De ce sa ne miram atunci ca tineri de 17-18 ani nu mai dau doi bani pe carte, nu ii mai intereseaza o cariera si privesc cu jind catre modele du
