Fericirea nu ţine de bani, glorie sau de o înfăţişare plăcută, ci de o mutaţie la nivelul unei gene. Aceasta este concluzia oamenilor de ştiinţă de la School of Economics din Londra, informează site-ul newscientist.com.
Studiul, coordonat de Jan-Emmanuel De Neve, a plecat de la analiza datelor furnizate de un grup de voluntari gemeni. Astfel s-au adunat probe care susţin că există gene comune care sprijină anumite trăsături de personalitate, ce pot predispune indivizii la o stare optimistă în orice circumstanţe s-ar afla.
Astfel, experţii au constatat că persoanele fericite tind să aibă o mutaţie la gena 5-HTTLPR. Această genă este responsabilă cu transmiterea moleculelor de serotonină, care dau senzaţia de bună dispoziţie.
Echipa de geneticieni a precizat că rezultatele cercetării ar sugera faptul că persoanele care au moştenit aceste trăsături genetice au o "rezervă" de bună dispoziţie, ceea ce le va ajuta în viitor. Astfel, acestea vor depăşi mai uşor momentele tensionante care apar inevitabil în cursul unei vieţi.
Pe de altă parte, calculele profesorului Lewis Wolpert, autorul volumului "You're Looking Very Well", de la University College London (UCL), arată că oamenii ating fericirea în jurul vârstei de 85 de ani. El explică că la această vârstă un om nu mai poartă povara responsabilităţilor şi grijilor cotidiene şi, astfel, se poate bucura mai mult de viaţă.
Astfel, în anii adolescenţei şi la 20 de ani o persoană trăieşte o viaţă normală, fără o percepţie specială a fericirii. Urmează o perioadă de declin în ceea ce priveşte percepţia stării de bine, care durează până la vârsta de 45 de ani, când toate eforturile sunt direcţionate spre familie şi performanţele profesionale. Abia după această vârstă începe perioada fericirii, apogeul înregistrându-se, potrivit experţilor, în jurul vârstei de 80 de ani