Si la romani, modernitatea se expune: in arhitectura, in viata edilitara, in mijloacele de transport, in obiceiurile culinare, in petrecerea timpului si, poate cel mai evident, in aspectele vestimentare.
Daca lumea care se plimba prin orasele din spatiul romanesc la sfarsitul secolului al XIX-lea era complet diferita de cea de dinainte cu un veac, cu 50 de ani, ba chiar si cu 25, faptul sarea in ochi nu doar prin caldaramul strazilor, care nu mai era acelasi (si nici strazile nu mai erau aceleasi), nu doar prin cladirile pe langa care trecea, altele cel mai adesea, sau prin mijloacele de transport, ci mai ales prin imbracamintea acestei lumi. Alta, diversificata, moderna, europeana, adica occidentala. Pentru ca, daca in multe Occidentul era doar mimat, in imbracaminte era preluat.
Nicaieri moda nu era mai la ea acasa. Intre altele si pentru ca cei care faceau comert cu confectii erau straini stabiliti in Principate, atrasi de castigurile lesne de realizat. Prezenta lor se facuse simtita inca din prima jumatate a secolului, in Moldova ei bucurandu-se de protectia domneasca a lui Mihail Sturdza. Erau numiti marsanzi, cu un termen autohtonizat din franceza, si erau mult mai intreprinzatori decat brasovenii, sibienii sau negustorii locali, ocupand repede piata. Dupa 1860, au inceput sa apara magazine de confectii, numite la fel ca la Paris, magasins de nouveautes, cum era La Cerbul de Aur, de pe Lipscani, Modes, de pe Podul Mogosoaiei, Casele Torok, din Piata Teatrului, sau Maison Jobin, tot pe Podul Mogosoaiei. Dupa 1870, apar magazinele universale si bazarurile: Bazar oriental, Bazar enfantin, Bazar de Manchester, Magazin universal... Totodata, apar firme dintre cele mai atractive: Au bon gout, Au monde elegant, La orasul Bruxelles... Mai apoi: Au Bon Marche, Aux Villes de France, Au Monde Elegant, Aux Quatre Saisons, A la Ville de Bucarest, Maga