Apeducte regionale cu tarife la apă rezonabile, fabrici de prelucrare a deşeurilor la Chişinău şi Bălţi, diguri noi pe Prut, Nistru şi Răut, dar şi o economie verde şi o populaţie educată în spiritul protecţiei mediului. Aşa ar trebui să arate ţara noastră peste zece ani, dacă ar îndeplini toate prevederile Strategiei Mediului.
Dezbaterea despre viitorul ecologic al ţării vine în contextul angajamentelor Moldovei faţă de UE, inclusiv prin Acordul de Asociere, şi a obligaţiilor asumate de demnitarii noştri la conferinţele internaţionale din domeniul mediului. La elaborarea strategiei au participat numeroşi specialişti, de la consultanţi europeni la reprezentanţi ai administraţiilor publice locale. Odată avizat de structurile ministeriale, documentul a fost propus pentru dezbateri publice.
Apă calitativă pentru toată populaţia
Una dintre problemele acute ale Republicii Moldova este accesul populaţiei la sisteme de apă şi canalizare. În prezent doar 50% din moldoveni dispun de o sursă de apă sigură şi calitativă, iar investiţia anuală de circa jumătate de miliard de lei pentru implementarea diferitor proiecte nu schimbă semnificativ situaţia. Autorităţile propun regionalizarea serviciilor, prin construcţia de apeducte centralizate, cu alimentare din râurile Nistru şi Prut. Astfel, în ţară ar urma să existe câţiva operatori regionali. Un proiect-pilot de acest fel, evaluat la 30 de milioane de euro, a demarat în trei regiuni ale ţării (Soroca-Floreşti, Hânceşti-Orhei şi Leova-Ceadîr-Lunga). Acum se planifică şi contrucţia apeductelor Vadul lui Vodă-Chişinău-Străşeni-Călăraşi, Prut-Leova-Basarabeasca-Cimişlia- Ceadîr-Lunga şi Cahul-Taraclia-Vulcăneşti.
„Populaţia va avea un serviciu îmbunătăţit de apă şi canalizare. În prezent, administraţiile publice locale evită să majoreze tarifele din considerente politice, însă cheltuielile cresc continuu. Pe
