Dirijorul James Gaffigan va conduce la Ateneu, astă-seară, pentru a doua oară, Orchestra Simfonică din Lucerna, având în program lucrări de George Enescu, Wolfgang Amadeus Mozart şi Joseph Haydn
Articol scris de Despina Petecel Theodoru
George Enescu. Prima lucrare din programul serii este poemul Isis (orchestraţia schiţei enesciene realizată de Pascal Bentoiu). Participă Corul de cameră „Preludiu“, dirijat de Voicu Enăchescu. În anul 1996, Pascal Bentoiu – autorul completării cu ţesătură orchestrală sau camerală a schiţelor rămase de la George Enescu pentru Simfoniile a IV-a şi a V-a şi pentru Trio-ul cu pian în la minor – descoperea, în arhivele Muzeului „George Enescu“, schiţa unui nou „proiect“ al compozitorului, datat 1923: Isis, pentru cor şi orchestră. Ideea acestui „vast Adagio simfonic“, cum îl numeşte exegetul enescian, se conturează în mintea lui Enescu imediat după perfectarea planului general al operei Oedipe (1921-1922).
Un omagiu pentru Maruca
Multitudinea reminiscenţelor oedipiene – a) cele din episodul dramatic în care, ajuns la „răscrucea a trei drumuri”, eroul, chinuit de incertitudini, oscilează în alegerea unuia dintre ele, din dorinţa de a evita tragicul destin, şi b) cele transfigurate din final, când Oedipe moare în plină lumină, intrând în veşnicie – transformă poemul Isis într-o stranie reducere la scară, post factum, a planului monumental al tragediei lirice.
Pascal Bentoiu a reuşit, prin poemul Isis, să redea cu maximă acurateţe spiritul enescian
E ca şi când Enescu ar fi simţit nevoia să rămână învăluit în trena aburului protector al transcendenţei, până la sfârşit – Vox Maris op. 31 şi Simfonia de cameră op. 33 – trecând prin Simfonia a III-a, cu cor, op. 21 –, Isis având afinităţi de substanţă cu fiecare dintre ele. Pe de altă parte, lucrarea pare a fi şi un omagi