Criza financiara elena a pus cat se poate de real problema supravietuirii monedei unice, scrie laureatul Nobel J. Stiglitz. "Atunci cand euro a fost introdus, multi s-au aratat ingrijorati cu privire la viabilitatea unui asemenea proiect pe termen lung. In perioada de expansiune, ingrijorarile au fost uitate. Robert Mundell a aratat care sunt conditiile pentru ca o moneda unica sa functioneze. Europa nu le indeplinea la data introducerii euro, iar tarile care acum se confrunta cu probleme grave demonstreaza ca nu exista mijloace unitare de ajutor", noteaza Stiglitz.

Spania are un nivel al somajului de 20%. In plus, 40% dintre someri sunt tineri. Inainte de criza, Spania inregistra un excedent bugetar. Dupa criza, deficitul a atins 11%. Potrivit regulilor UE, Spania trebuie sa isi reduca acest deficit, ceea ce ar putea sa ii agraveze nivelul somajului. Tragedia greaca a pus si ea la incercarea coeziunea Euroland. Germania s-a aratat mai sceptica si a refuzat vreme indelungata sa plateasca din buzunar lenevia grecilor. Grecii au gasit in acest refuz cauzele unei nemultumiri mai adanci. Adica pentru a salva cateva banci speculatoare s-au gasit bani, dar pentru a-i ajuta pe cei 11 milioane de greci, nu se poate.

Problema euro trebuie privita insa in cheie globala. SUA denunta deficitele sale comerciale cu China. Exprimate ca raport din PIB, excedentele germane sunt insa mai mari. Faptul ca Germania are un excedent se traduce prin faptul ca restul Europei inregistreaza un deficit. Si ca acest lucru este de natura a slabi in continuare economia europeana. SUA se plange de China ca nu vrea sa revizuiasca cursul monedei proprii. Sistemul european nu permite pe de alta parte ca Germania sa mareasca dobanda cheie fata de ceilalti membri ai Euroland.

Una dintre solutii ar fi ca statelor euro sa li se permita un mecanism care sa poata depreci