„Dacă tatăl tău nu-şi mai aminteşte de tine înseamnă că încetează să mai fie tatăl tău?“ apăruse scris pe ecranul negru... Era cea de-a treia zi a Astra Film Festival 2012 – Festivalul Internaţional de Film Documentar, care s-a desfăşurat anul acesta între 15 şi 21 octombrie –, ajunsesem de mai puţin de două ore într-un Sibiu vesel şi însorit şi deja mă refugiasem într-una dintre sălile de cinema.
Timp de aproape patru zile, am „locuit“ în filme. Intram în sala de cinema ca în propria casă, mă aşezam mereu pe un loc ce devenise al meu, iar de acolo porneam, mai departe, în călătorii neînchipuite. Întîia dată am ajuns pînă departe, în America, plonjînd direct în filmul regizorului Rick Minnich...
DE ACELASI AUTOR Sebastian LEITNER: "Muzica clasică nu e plictisitoare" - interviu „Lumea în biblioteca mea” Inspiraţia vine de la Brăila Prietenie adusă cu poşta „Dacă tatăl tău nu-şi mai aminteşte de tine înseamnă că încetează să mai fie tatăl tău?“ se încăpăţîna întrebarea de pe ecran. Curînd însă, a început să ni se desfăşoare în faţa ochilor Forgetting Dad – povestea stranie şi misterioasă a amneziei subite şi de neînţeles care l-a cuprins pe Richard, tatăl lui Minnich, la o săptămînă după un accident de maşină. Era 1990 şi „Noul Richard“, după cum îşi spunea, îi luase locul definitiv „vechiului Richard“, lăsîndu-şi întreaga familie bulversată şi întristată. Prezentat în cadrul sesiunii de masterclass-uri „DocStories Marea Neagră“, Forgetting Dad este descris drept „un film între introspecţie şi investigaţie“, iar proiecţia lui a fost urmată de un open session cu regizorul californian. În timpul discuţiei, menite să-i ajute pe tinerii regizori aspiranţi, dar şi să stabilească un dialog cu publicul, Minnich a susţinut că a găsi starea, nivelul emoţional potrivit, tonul este aproape la fel de important ca stabilirea firului narativ, mai ales în cazul unor p
