Pictor şi sculptor cunoscut, Silviu Bârsanu (foto) este considerat în lumea artistică a Băniei un nonconformist, el având unele expoziţii în urma cărora a devenit, la un moment dat, un fel de persona non grata pentru Uniunea Artiştilor Plastici
I-am cerut lui Silviu Bârsanu un interviu... Acasă la el, pe Bărăganului (Catargiu), a început cu poveşti multe, multe, interesante, la care a adăugat şi câteva secvenţe din „răscruciurile“ lui rebele. Mai jos citiţi un dialog de două ore rezumat la 9.000 de caractere.
- „Silviu Bârsanu este un Plăsmuitor. Unul autentic, «născut iar nu făcut» şi mai întotdeauna vizat de har“ - aşa v-a caracterizat, în urmă cu ceva vreme, un literat (Marius Ghica). Sunteţi un plăsmuitor în grafică, acuarelă, pictură, sculptură. De unde atâta har? Dumneavoastră cum vă prezentaţi: pictor, sculptor...?
- Pur şi simplu artist plastic în viaţă. Dacă eşti artist cu adevărat, poţi să faci şi pictură, şi sculptură, şi vitraliu, şi grafică, şi creaţie... şi... şi... Poţi lucra pe toate fronturile. Important e să fii un creator hărăzit de Dumnezeu. Probabil că Dumnezeu mi-a dat şi mie o genă. Am şi eu în ADN o genă de creator. Corectez: un imitator de creator! Că nu ne putem ridica la înălţimea unui creator. Mă uit la ce fac şi mi-e ruşine. Alţii însă vin şi-mi spun: „Bă, continuă că asta e menirea ta!“.
- Cei care vă cunosc afirmă că sunteţi un artist de o febrilitate şi...
- Am avut azi-dimineaţă 36,5 grade Celsius!
- Voiam să zic că sunteţi de o febrilitate şi energie artistică copleşitoare. Cum reuşiţi să le faceţi pe toate - profesor la liceu, artist în atelier, boem în viaţa de zi cu zi?
- Cum reuşesc? Pur şi simplu! Asta-i menirea fiecăruia...
- Aţi cochetat şi cu scenografia, una dintre piesele căreia i-aţi asigurat scenografia fiind „Matca“, în regia Alinei Rece. Care au fost celelalte proiecte ca p
