După ce ani la rând au arătat cu degetul către restricţiile „draconice" ale BNR pentru a justifica nivelul ridicat al dobânzilor, bancherii şi-au schimbat radical poziţia: „Era mai bine dacă banca centrală limita creditul de nevoi încă din urmă cu cinci ani".

Dacă în perioada de boom economic bancherii puteau fi încadraţi în două mari categorii - cei care luptau pentru desfiinţarea restricţiilor BNR şi cei care luptau pentru îmblânzirea acestor restricţii, acum, după trei ani de criză, situaţia stă cu totul altfel. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi altădată încadrat în categoria „moderaţilor", a ajuns să aibă o poziţie considerată mai degrabă extravagantă în comparaţie cu alţi preşedinţi de bancă. Cum altfel poate fi apreciată poziţia lui Gheţea, care susţine excluderea creditelor de locuinţă din noul regulament al BNR care vizează limitarea creditelor pentru populaţie, în comparaţie cu ceea ce spune preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen? „Nu este un mediu în care să te uiţi să iei un credit, să faci o investiţie sau să iei o maşină nouă...Este bine că banca centrală încă nu a micşorat dobânda cheie. E mult mai grav să duci dobânda în jos şi apoi să o creşti din nou din cauza inflaţiei, decât să o scazi după ce te asiguri că inflaţia este pe un trend descrescător. Părerea mea este că trendul inflaţiei va fi în jos", a spus Van Groningen la o conferinţă ARB.

Mintea cea de pe urmă

În ceea ce priveşte noile norme de creditare pe care doreşte să le impună banca centrală, Groningen a spus că, dacă piaţa locală avea acum cinci ani o reglementare pentru creditele în valută, acum ar fi foarte multe persoane care ar avea lunar mai mulţi bani la dispoziţie şi nu ar fi fost nevoite să vireze aceste sume spre plata creditelor.

Bancherul a spus că, pe termen scurt, aplicarea regulamentului ar putea avea un efec