Tratamentul îndelungat şi necontrolat cu anumite medicamente poate provoca dependenţa psihică de ele. Pseudo-bolnavii se pot "dezvăţa" cu multă voinţă. Sursa: SHUTTERSTOCK

Dependenţa de medicamente descrie nevoia acută de administrare a unor pastile pentru o perioadă lungă de timp. Dependenţa poate fi organică (corpul cere acea substanţă pentru a evita simptomele neplăcute ale sindromului de abstinenţă), dar şi psihică, atunci când creierul transmite senzaţia că fără acel medicament nu poate rezista, caz în care apare şi o puternică stare depresivă.

"În urma unor studii pe mai multe tipuri de medicamente, nu numai cele psihotrope (droguri, în special), s-a constatat că există substanţe care se metabolizează precum apa şi care provoacă dependenţă fizică. Dependenţa psihică, în schimb, e o boală în sine, ca şi cea de alcool, droguri, sex etc. şi are la bază obişnuinţa, ritualul, repetabilitatea acţiunilor, de care bolnavul nu se poate detaşa", explică psihoterapeutul Alina Zevedei.

Depresia şi rudele dependente, factori de risc

Nu se poate vorbi despre apetenţa dependenţilor pentru anumite categorii de medicamente. "Există persoane care au un comportament abuziv şi faţă de aspirină, care din punct de vedere chimic nu dă dependenţă", exemplifică psihoterapeutul Zevedei. Dependentul ajunge să creadă că orice stare de disconfort e cauzată de neadministrarea substanţei respective.

Deşi nu se cunosc cauzele clare ale afecţiunii, specialiştii spun că anumiţi factori de risc trebuie luaţi în considerare: istoricul familial de dependenţe, anxietatea, lipsa vieţii sociale, automedicaţia. Acestora li se adaugă reclama exagerată la anumite medicamente.

"Persoanele cu istoric în familie sunt predispuse la dependenţă. Copilul, tânărul, ulterior adultul deprinde obiceiurile părinţilor, calea uşoră de rezolvare a p