Statutul organizatiei prevede ca ministrii de Externe ai statelor membre sa se intruneasca anual in decembrie, iar sefii de state sa participe la fiecare doi ani. De obicei, in cadrul conferintelor anuale se elaboreaza o declaratie finala care trebuie aprobata de participanti. Toate deciziile se iau numai prin consens. Ceea ce inseamna ca orice stat membru isi poate exercita dreptul de veto pentru a elimina orice fragment din declaratia finala cu care nu este de acord.
Obiective importante in activitatea OSCE au fost reducerea arsenalelor create in timpul Razboiului Rece si aplanarea conflictelor din Balcani si din tarile desprinse din fosta Uniune Sovietica. Mentinerea neinvitata a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul altor state independente, precum Georgia si Republica Moldova, a creat dispute serioase si ameninta sa duca la confruntari destabilizante.
Alte focare de nesiguranta identificate in regiunea OSCE au fost concentrarea de unitati militare ruse in Cecenia si in regiunea Azerbaidjan-Armenia, violarea acordurilor din Tratatul privind Fortele Armate Conventionale in Europa (CFE) si guvernarea autocrata a regimului Lukasenko in Belarus.
Facand abuz, cu aroganta, de dreptul de veto si profitand de dorintele multor occidentali de a justifica existenta OSCE si de a ajunge la un oarecare consens, Rusia, cu contributii de la "acolitul" Belarus, a terfelit prestigiul si importanta OSCE si a reusit sa transforme organizatia intr-un forum pentru promovarea intereselor Kremlinului si pentru afirmarea intentiilor de reconstituire a imperiului rus.
Esecul lamentabil de la Porto
La intrunirea conducatorilor de la Istanbul din decembrie 1999, unde au participat pentru ultima oara sefii de state, presedintele rus Boris Eltin s-a obligat sa inchida bazele militare din Moldova si din Georgia si sa retraga trupele ruse din cele doua tari
