Procesul de privatizare şi restructurare a companiilor de stat este foarte lent şi ezitant, sistemul sanitar are o sustenabilitate fiscală limitată, iar serviciile medicale au o eficienţă redusă, în timp ce riscul acumulării de arierate, în special la nivel local, se menţine, conform evaluării experţilor Comisiei Europene (CE) la capătul a două programe economice succesive negociate cu autorităţile României şi catalogate altminteri oficial drept un „succes“.

Din peste 40 de angajamente incluse în ultimul acord, Comisia a stabilit că mai mult de o treime sunt neîndeplinite sau doar parţial îndeplinite. Specialiştii de la Bruxelles au elaborat un raport de 130 de pagini în care analizează ultimele două acorduri cu România, din perioada 2009 - 2013. Cea mai mare parte a raportului analizează evoluţia reformelor structurale fără de sfârşit (din sănătate, energie, transporturi, piaţa muncii şi companiile de stat) şi politica fiscală.

Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor, absenţa unor politici eficiente privind piaţa muncii sunt alte surse de nemulţumire ale Comisiei. De asemenea, deteriorarea calităţii activelor bancare continuă să îngrijoreze executivul de la Bruxelles. În particular, CE recomandă actualizarea mecanismului de lichidare a băncilor, în linie cu noile reglementări europene.

În acelaşi timp, Comisia avertizează că România afişează încă cea mai mică rată de absorbţie din UE a fondurilor structurale şi de coeziune, din cauza lipsei de prioritizare şi a capacităţii administrative slabe.

România a continuat să facă apel la ancora finanţatorilor externi (Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială) pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele str