MIZE ŞI CRIZE ROMĂNEŞTI
Aventura votului uninominal, devenit o armă de conjunctură politică, atrage atenţia asupra unui fenomen care se tot repetă, de trei ani incoace: după exploatarea marilor obiective in linia intăi a frontului politic urmează aruncarea in derizoriu a tuturor temelor de hotar menite să readucă Romănia pe linia unei dezvoltări durabile şi de conţinut.
MIZE ŞI CRIZE ROMĂNEŞTI
Aventura votului uninominal, devenit o armă de conjunctură politică, atrage atenţia asupra unui fenomen care se tot repetă, de trei ani incoace: după exploatarea marilor obiective in linia intăi a frontului politic urmează aruncarea in derizoriu a tuturor temelor de hotar menite să readucă Romănia pe linia unei dezvoltări durabile şi de conţinut.
La inceput au fost alegerile anticipate. Un instrument viril şi constituţional al consolidării trendului popular, rezultat in urma alegerilor din 2004. In mai puţin de şase luni de vehiculare a conceptului prin minţile sus-puse ale politicienilor la putere, tema alegerilor anticipate a căzut, extenuată, in desuetudine. Mai mult, a devenit un brand autohton al neputinţei de a dialoga, de a face compromisuri necompromiţătoare, de a clarifica, printr-o operaţie radicală şi lucidă, scena politică. Cine mai vorbeşte azi de anticipate o face alăturănd obligatoriu căteva atribute: "parşivă idee a anticipatelor", "dubioasă iniţiativa a precipitării electorale", "machiavelică manevră a anticipatelor".
A urmat tentativa de actualizare - imperativă de atăţia ani - a legislaţiei pe securitate. In acord cu noile realităţi statutare ale Romăniei ca aliat NATO şi cu noutatea complexă a provocărilor de securitate regională şi globală. După cam doi ani de presiuni reciproce şi de sens contrar, venite pe obişnuitul traseu dintre palate, legile securităţii au fost uitate. Cine mai ridică ast
