În programul susţinut astă-seară de Filarmonica din München, dirijată de Semyon Bychkov, sunt lucrări de Ravel, Poulenc şi Franck. Pianistele Katia şi Marielle Labèque interpretează „Concertul în re minor pentru două piane“, de Francis Poulenc.
Suita Le Tombeau de Couperin a fost concepută ca un dublu omagiu adus de Ravel unui grup de şapte prieteni ce şi-au pierdut viaţa în Primul Război Mondial, şi totodată marelui muzician baroc din secolul al XVIII-lea, François Couperin, supranumit „rege al claveciniştilor francezi”. Concepută în anii conflagraţiei, 1914-1917, această suită pentru pian a fost prezentată în prima audiţie la Paris, în Sale Gaveau, în aprilie 1919, de către Marguerite Long, care era văduva unuia dintre eroii dedicatari. Apoi, Ravel a ales patru din cele şase mişcări ale suitei, le-a orchestrat şi le-a schimbat ordinea succesiunii. Varianta orchestrală a cunoscut prima audiţie în februarie 1920, în interpretarea Orchestrei Pasdeloup, dirijată de Rhené-Baton.
Preludiul, în mi minor natural, e un fel de mişcare perpetuă de o fluiditate delicată, construită pe un motiv unic în triolete. Linia curgătoare e ornamentată cu mordente în stil clavecinistic şi se încheie cu un lung tremolo.
Forlana, în aceeaşi tonalitate mi minor, se desfăşoară în mişcare Allegretto, cu eleganţă şi supleţe. Muzica prezintă unele armonii disonante şi echivoce. Tema unică apare de trei ori, cu interludii contrastante, al doilea având un caracter tipic clavecinistic. Sfârşitul rămâne suspendat în ecou, pe sensibila tonalităţii.
Menuetul, în Sol major, are graţia aristocratică a dansului de curte regală, iar atmosfera evocă transparenţa, eleganţa şi farmecul demodat al spectacolelor mondene de odinioară. Secţiunea mediană, trio, contrastantă ca pulsaţie şi ca tip de scriitură, evoluează şi se amplifică spre o culminaţie patetică, după care m
