"Am un proiect in care am investit pana acum circa 100 de milioane de dolari. Momentan este in faza de cercetare, dupa care va urma si cea industriala. Este vorba de exploatarea celei mai mari resurse energetice la dispozitia omenirii, chiar daca se extrage mai greu", a declarat joi Dinu Patriciu, la o conferinta prilejuita de relansarea revistei "Stiinta si Tehnica".
"Marea Neagra este o mare tanara, de 7200 de ani. Acel cataclism care a dus la formarea Marii Negre asa cum o stim astazi (in cuaternar se prabusea pragul dintre Marea Neagra si Mediterana, luand nastere Bosforul. Acest eveniment a schimbat profund caracterele fizice, chimice si biologice ale Marii Negre, pana atunci apele ei avand o salinitate sub 15%-n.red.) a ucis o parte din viata care exista. Biomasa s-a dus la fund, unde s-a format un mediu anaerob in care descompunerea masei organice nu se mai facea ca in mediul oxigenat. La o adancime mai mare de 300 metri adancime, Marea Neagra e o mare moarta, in care bacteriile formeaza sapropel (namol bogat în substanţe organice aflate în diferite stadii de descompunere, format în ape sărace în oxigen-n.red.)", a explicat omul de afaceri.
"Masa organica se depune pe fund, neexistand acolo nici curenti verticali si nici orizontali. Aceasta depunere a format o biomasa foarte bogata in hidrocarburi care constituie o resursa valoroasa energetica. Mai mult, raurile care se varsa in mare spala in drumul lor metale grele din rocile muntilor si le depun pe aceasta masa organica. Rezulta un amestec de sedimente foarte bogat in metale si resurse energetice. El contine prin descompunerea masei organice si metan, gazhidrat. Cantitatile de gazhidrat reprezinta rezerve mai mari decat toate hidrocarburile consumate de omenire pana acum. Este cea mai mare sursa energetica aflata la dispozitia omenirii, mult mai putin periculoasa decat energia atomica,
