Steaua a avut din nou multe posibilităţi de a marca. Nu a făcut-o, dar nici nu a primit gol în al patrulea meci consecutiv sub conducerea lui Mihai Stoichiţă. Condamnată să obţină cel puţin un punct la Enschede, după acel 0-0 acasă cu Şerif Tiraspol, Steaua a adoptat o distribuţie mult mai ofensivă decât de obicei. Împinşi de la spate de cei 20.000 de oameni din tribune, olandezii au început partida în forţă, în timp ce roş-albaştrii s-au bazat mai mult pe contraatacuri tăioase purtate în viteză de Surdu, Stancu şi Kapetanos.
Prima mare şansă de gol i-a aparţinut însă veteranului Kenneth Perez, care a prins un şut puternic din marginea careului, dar Zapata a respins. Steliştii s-au trezit la realitate, iar ocaziile s-au succedat apoi rapid de la o poartă la alta.
Bănel Nicoliţă i-a creat dificultăţi serioase lui Boschker, Ruiz a tras puţin pe lângă stâlpul drept al buturilor Stelei, iar N’Kufo n-a găsit spaţiul porţii, pentru ca în finalul primei părţi Kapetanos să reia extrem de slab din poziţie ideală.
Zapata, intervenţii miraculoase
Repriza a doua a continuat în aceeaşi notă. Elevii lui Mihai Stoichiţă, care n-a mai condus Steaua în Europa de la acel 0-3 de la Valencia, din 29 septembrie 1998, au ieşit plini de entuziasm de la cabine.
Bogdan Stancu şi-a trecut şi el în cont o ocazie monumentală ratată, pentru ca Zapata să-şi salveze din nou miraculos echipa din faţa lui Perez sau N’Kufo.
Cu camerele video pendulând cu rapiditate timp de 90 de minute între cele două jumătăţi de teren, Stoichiţă a demonstrat că e un om de cuvânt. Steaua a devenit, într-adevăr, mai ofensivă. Din păcate, spectacolul nu ţine loc de goluri.
0 - 0
Twente : Boschker – R. Stam, Wisgerhof, Douglas, Kuiper – Brama, K. Perez (62 Parker), Tioté (62 Janssen) – Ruiz, N’Kufo,
