Siliconul negru, o substanţă hidrofugă descoperită întâmplător în anii '90 şi considerată un material semiconductor promiţător pentru panourile solare, distruge bacteriile cu ajutorul unor ace minuscule, afirmă cercetătorii australieni într-un studiu publicat în revista Nature Communications.
Suprafaţa siliconului negru este acoperită cu ace minuscule de 500 de nanometri, care străpung pereţii celulari ai oricăror bacterii ce vin în contact cu acestea, informează dailymail.co.uk., care precizează că este prima oară când se descoperă că un material hidrofug are asemenea proprietăţi.
Descoperirea acestui material a fost determinată de studierea unor specii de cicade, ale căror aripi distrugeau eficient bacteria Pseudomonas aeruginsoa, un agent patogen care infectează şi organismul uman, putând chiar să devină rezistent la antibiotice.
Echipa de cercetare, condusă de Elena Ivanova, de la Universitatea tehnologică Swinburne din Melbourne, a descoperit că răspunsul nu se afla în substanţele biochimice de pe aripi, ci în "nanotijele" cu ajutorul cărora bacteriile erau tăiate în fragmente minuscule.
Oamenii de ştiinţă au examinat ulterior nanostructurile prezente pe aripile anterioare translucide ale unei specii de libelule din Australia, cu corp roşu, Diplacodas bipunctata.
Aripile libelulei, care au ace mai mici decât ale siliconului negru - cu o înălţime de 240 de nanometri - şi materialul hidrofug au fost testate în laborator, unde s-a demonstrat că au proprietăţi puternic antibacteriene.
Ambele suprafeţe, netede la atingere, au distrus două tipuri de bacterii, precum şi spori - învelişul protector care acoperă anumite tipuri de germeni aflaţi în stare latentă.
În timpul primelor trei ore, au fost distruse 450.000 de celule bacteriene pe centimetru pătrat, în fiecare minut.
Deşi fabricarea siliconului negru este deoc
