Conducătorii israelieni au acuzat Autoritatea Palestiniană şi Hamasul de atentatul comis luni şi soldat cu nouă morţi, între care şi două românce, şi zeci de răniţi. Cu toate acestea, Conducătorii israelieni au acuzat Autoritatea Palestiniană şi Hamasul de atentatul comis luni şi soldat cu nouă morţi, între care şi două românce, şi zeci de răniţi. Cu toate acestea, cabinetul de la Tel Aviv a decis că riposta va fi limitată şi nu pe scară mare, aşa cum s-a lăsat să se înţeleagă la un moment dat. Aceasta întrucât chiar membri ai guvernului Hamas n-au condamnat atentatul, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Mahmud Abbas, ci au susţinut că e vorba de "un răspuns legitim la agresiunea" israeliană. Marţi, în cadrul unei şedinţe de două ore, premierul israelian, Ehud Olmert, şi membrii cabinetului de securitate au decis, între altele, să revoce permisele de rezidenţă în Ierusalim ale deputaţilor Hamas. De asemenea, se are în vedere restrângerea deplasărilor palestinienilor între diferite puncte din Cisiordania. Radio Israel a precizat că armata a obţinut aprobarea pentru operaţiunile de lichidare directă a tuturor celor care sunt implicaţi în acţiuni teroriste, chiar dacă aceştia sunt responsabili ai mişcării Hamas, ori ai guvernului format recent de respectiva grupare palestiniană integristă. În ce priveşte renunţarea la riposta de anvergură, există câteva explicaţii. Ea ar fi provocat noi şi grave probleme Autorităţii Palestiniene, care e deja în stare de faliment, şi i-ar fi inflamat la maximum pe palestinieni, aflaţi într-o accentuată stare de nervozitate. Pe urmă, ea n-ar fi făcut altceva decât să accentueze haosul din Gaza. În fine, a contat enorm şi apelul la reţinere adresat părţilor de George W. Bush, aflat în campanie de sensibilizare mediatică împotriva Iranului. În acest context, o supraîncălzire a relaţiilor dintre Israel şi palestinieni şi, implicit, din