Corectitudinea, interesul public si buna credinta sunt principalele valori mentionate ca importante in munca jurnalistica de participantii la un studiu pe tema felului cum oamenii de presa - cu sau fara atributii de conducere - inteleg si pot sa respecte etica profesionala. Pe de alta parte, multi dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa respecte reguli precum verificarea informatiei din mai multe surse, sa rectifice erori facute sau sa respecte dreptul la viata privata. 70% dintre respondenti cred ca o lege a presei ar imbunatati actul jurnalistic si doar 35% considera ca o astfel de lege ar ingradi libertatea presei.
Studiul cantitativ, prezentat vineri, face parte din proiectul "Atureglementarea mass-media din Romania" si a fost realizat de IMAS, Centrul pentru Jurnalism Independent si ActiveWatch-Agentia de monitorizare a presei. Studiul a urmarit: valorile jurnalistice, dificultatile de respectare a acestor valori, opiniile jurnalistilor privind cauzele incalcarilor deontologiei profesionale, opiniile privind autoreglementarea presei, persoanele considerate modele de etica profesionala. Studiul s-a bazat pe un esantion de 508 persoane, selectate din randul conducerilor editoriale ale institutiilor media, al jurnalistilor cu pozitii de coordonare, respectiv jurnalisti fara atributii de conducere.
Primele trei valori mentionate de fiecare respondent:
corectitudinea (mentionata ca importanta de 83% dintre participanti)echidistanta (69%)interesul public (68%). Respectul fata de viata privata a inregistrat cele mai putine mentiuni
Respectarea regulilor de deontologie in practica:
31% dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa rectifice o eroare aparuta intr-un material jurnalistic43% spun ca este greu sau foarte greu sa verifice o informatie din mai multe surse independente. Directorii si sefii de depa