La cinci ani de la inceperea crizei financiare globale, contribuabilii pot fi fortati in continuare sa achite nota de plata a bancilor daca mai multe institutii financiare vor falimenta, pentru ca tarile intarzie sa gaseasca solutii alternative, relateaza CNBC.
Gasirea unei modalitati de a inchide rapid bancile mari fara a declansa un haos pe piete - amenintare care a determinat guvernele din intreaga lume sa recurga la planuri de salvare a bancilor din fonduri publice intre 2007 si 2009 - ramane o sarcina "mamut" pe care statele trebuie sa o rezolve.
Statele Unite, Marea Britanie si Elvetia, frustrate de ritmul incet al reformelor, au inceput sa elaboreze planuri, oferind autoritatilor de reglementare locale puterea de a lua masuri daca un creditor important falimenteaza. Insa, aceste tari au in continuare nevoie de un acord la nivel global prin care sa se ofere aceleasi puteri reglementatorilor din intreaga lume daca regulamentele vor fi eficiente.
Marea Britanie si-a publicat planurile in aceasta luna, sperand sa atraga si alte state si tragand invataminte de la colapsul bancii americane Lehman Brothers in septembrie 2008, impact care inca este resimtit in piete.
"Marea Britanie a impus ritmul, insa progresul va fi facut pe seama vitezei plutonului si nu toate tarile par sa urmeze acelasi program", a declarat Steven Hall, partener la KPMG.
"Primul care a trecut linia de sosire nu va primi, din pacate, medalia de aur pana cand nu vor lucra cu totii conform unui program si unei agenda similare".
Asemanator, ingrijorata de progresele slabe in acest domeniu, Consiliul de Stabilitate Financiara (Financial Stability Board), care monitorizeaza si consiliaza cele mai importante economii ale lumii, a lansat o evaluare publica privind stadiul la care au ajuns tarile membre G20 in implementarea noilor legi ale
