Cazul medicilor chemaţi pentru audieri astăzi la parchetul tribunalului Bucureşti capătă amploare după ce procurorii au reuşit să demonstreze că nu mai puţin de 26 de medici şi farmacişti din Bucureşti prescriau tratamente pe numele unor pacienţi şi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS.

Prin această procedură banii erau spălaţi şi introduşi într-un circuit comercial licit.

Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medicii şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Concret, farmacistul, de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.

Medicul înmâna apoi aceste reţete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica "Am primit", uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori se trecea în mod fals drept împuternicit al pacientului.

Farma