Intermedierea de către banca centrală a unor vânzări ordonate de active ale instituţiilor de credit cu deficit de lichiditate către băncile comerciale cu lichidităţi suficiente ar putea reprezenta o soluţie neconvenţională pe care BNR s-o folosească pentru atenuarea şocului creat de o ipotetică înjumătăţire a finanţărilor pe termen scurt de la băncile-mamă din străinătate, potrivit unui scenariu analizat de Florian Neagu, şeful serviciului riscuri macroprudenţiale din Direcţia stabilitate financiară din BNR, şi Irina Mihai, expert în aceeaşi direcţie.

„Această măsură neconvenţională s-a dovedit a fi cea mai eficientă în simulările noastre (n. red: pentru acoperirea deficitelor de lichiditate), însă implementarea ei cere îndeplinirea unor pre­condiţii precum existenţa unor informaţii detaliate privind portofoliile de credite ale băncilor sau purtarea unor discuţii exploratorii cu băncile cele mai lichide“, scriu cei doi experţi în studiul „Oprirea bruscă a fluxurilor de capital şi consecinţele pentru sectorul bancar şi economia reală“.

Scenariul amintit are în vedere nu numai tăierea dramatică a liniilor de finanţare, ci şi căderea simultană cu 20% a depozitelor atrase de pe piaţa locală, refuzul finanţatorilor externi de a mai rostogoli 50% din creditele companiilor nefinanciare, precum şi nerostogolirea a jumătate din poziţiile de swap valutar ale băncilor care ajung la maturitate în decurs de o lună. O variantă mai blândă a scenariului de criză propus de experţii BNR include aceiaşi factori de şoc, doar că retragerile de depozite ar fi de numai 10%, iar ceilalţi parametri s-ar deteriora cu 25%.

Scenariile au fost concepute pe baza experienţei locale şi internaţionale cu situaţii de deficit de lichiditate pe piaţa bancară. Astfel, potrivit analizei, în perioada 2007 – 2011 băncile din Ro­mânia au înregistrat retrageri nete de depozite cuprins