Străinii care vor să achiziţioneze terenuri agricole în România, după 1 ianuarie 2014, nu vor mai fi nevoiţi să se limiteze la doar 100 de hectare şi nici să aibă cunoştinţe în domeniul agricol sau o perioadă minimă de activitate în acest sector, aceste condiţii fiind scoase din noul proiect de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persone fizice, au declarat surse din Ministerul Agriculturii.
Noul proiect de Lege, care vizează şi înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, prin reorganizarea Agenţiei Domeniilor Statului, va fi publicat luni pe site-ul MADR, urmând să fie discutat în această săptămână în Guvern, după care va fi transmis spre dezbatere în Parlament.
În proiectul iniţial de OUG din luna septembrie s-a impus limita de 100 de hectare de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat al Uniunii Europene, dar şi o măsură care viza experienţa de 5 ani în agricultură, condiţii considerate discriminatorii de către Comisia Europeană şi scoase în prezent din actualul proiect de Lege.
Potrivit unor surse apropiate pieţei funciare, există temerea că Ungaria îşi va susţine cetăţenii cu orice mijloace pentru achiziţionarea de terenuri agricole în România, mai ales în zona Transilvaniei, începând cu anul 2014. Ungaria deţinea la finele lui 2011 circa 8,17% (57.190 ha) din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România de persone juridice străine, potrivit unor date furnizate în 2011 de MADR, deşi cifrele sunt încă destul de controversate.
În actualul proiect de lege sunt menţinute reglementările privind dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor. Astfel, înstrăinarea prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune al cop