Anii petrecuți în țară, cunoașterea limbii de stat, a imnului național şi a Constituției sunt câteva dintre obligațiile celor care doresc să se numere printre conaţionalii noştri. Proba de foc o reprezintă însă chiţibuşurile birocratice din instituţii.

Familia, salariile mai mari sau dragostea pentru bucatele noastre sunt printre motivele pentru care străinii vor să-şi ia a doua cetăţenie.

Ziua de ieri a fost una specială pentru câţiva locuitori din Chişinău. Cei trei, o româncă, un ucrainean şi un sirian, au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova. Evenimentul festiv s-a petrecut în sala nr. 15 a Primăriei Capitalei. Vizibil emoţionaţi de cadrul solemn, oamenii au urmat protocolul de „ungere" a noii cetăţenii: au depus jurământul de credinţă faţă de Republica Moldova, au sărutat steagul naţional şi au primit diplomele care le atestă noul statut.

De două ori moldoveancă

„Locuiesc de 12 ani aici, iar soţul meu este moldovean. Avem două fetiţe, de 4 şi 12 ani. Amândouă au cetăţenia Republicii Moldova. Mi-am obţinut-o şi eu acum", spune Diana Cojocar, românca din Vaslui strămutată la Chişinău. Femeia, şef de secţie la o bancă locală, a depus dosarul pentru cetăţenie încă din august 2010.

Procedura de documentare i-a fost accesibilă, însă doar cu unele intervenţii. „A fost ciudat că m-au pus să dovedesc faptul că ştiu limba de stat", mărturiseşte Diana Cojocar. Imnul îl ştia pe dinafară, iar Constituţia, obligatorie în cerinţele de obţinere a cetăţeniei, nu a învățat-o pe de rost.

Citește și:

Băsescu: Tuturor cetăţenilor Republicii Moldova li s-ar putea acorda cetăţenia română

Republica Moldova este tot mai aproape de România

Fă cunoștință cu Mihai Ciubotaru, primul cetățean moldovean român şi în acte!

"Cetăţenia română înseamnă trădare de stat în Ucraina"

Frizer cu licenţă de doctor @N_P