Cuvânt de sinteză, creat in laboratoarele farmaceutice pentru a deveni marcă inregistrată, tabloid a devenit internaţional cunoscut după ce a alunecat, dezvoltându-şi un nou sens, in limbajul jurnalistic.
In 1878, chimistul englez Henry Wellcome a creat impreună cu prietenul său american Silas Burroughs o firmă de produse farmaceutice cu sediul in Londra. Burroughs Wellcome & Co. este un exemplu tipic de succes datorat creativităţii. Nu numai că au inventat medicamentele comprimate, dar au revoluţionat şi marketingul farmaceutic: şi-au trimis agenţii de vânzări in cabinetele medicilor şi in spitale pentru a le prezenta virtuţile produselor, au avut grijă ca ele să fie cunoscute de şefi de stat şi de capete incoronate şi să ajungă, in bagajul exploratorilor, la poli şi pe Everest.
In 1884, Wellcome căuta un nume pentru noua invenţie, pilulele comprimate şi concentrate, care urma să intre in producţie. Voia să le diferenţieze de tabletele existente de câteva secole, aşa că a adăugat la tablet sufixul -oid (din grecescul oeides, "asemănător"). A inregistrat noul cuvânt, iar firma a pus de atunci brandul nu numai pe cutiile de medicamente, ci pe toate produsele sale, de la revelator fotografic până la ceaiuri.
După numai câţiva ani, tabloid ajunsese să fie aplicat de englezi la orice avea dimensiuni reduse. Inclusiv nou-născutele ziare cu format redus la jumătate, bogat ilustrate, care spuneau poveşti simple şi aveau o pagină dedicată cititoarelor. Noul gen de jurnalism a fost numit tabloid odată cu lansarea, in 1901, a publicaţiei Westminster Gazette. Doi ani mai târziu, Burroughs şi Wellcome intentau proces unei firme din Manchester pentru că le folosea marca tabloid fără a fi cerut permisiunea. Avocaţii apărării au venit cu citate din presă (sintagme precum "tabloid melodrama" sau "opera in tabloid") care dovedeau că era vorba de un nou sens