„Babel”, un film despre însingurare, dar şi despre firele invizibile care ne leagă unii de ceilalţi.
Un foc de armă detonat în deşertul Marocului pare că declanşează o avalanşă de evenimente în viaţa câtorva oameni aflaţi pe continente diferite: un cuplu de turişti americani veniţi să-şi trateze angoasele în singurătatea nisipurilor din Maroc, doi puşti marocani ajunşi terorişti din joacă, o bonă care trece ilegal graniţa în Mexic cu doi copii americani aflaţi în grija ei (sunt chiar copiii cuplului de turişti din Maroc) şi o adolescentă din Japonia, surdo-mută.
În plin Absurdistan
Lipsa de comunicare în plan personal, social, diferenţele culturale, politice, legile aplicate mecanic (vezi vânătoarea bonei şi a copiilor de către grăniceri) şi neînţelegerile care decurg de aici îi aruncă pe protagonişti într-un vârtej al situaţiilor absurde.
Suntem separaţi de bariere de cultură, limbaj, de propriile noastre frici şi, adesea, de indiferenţă şi suspiciune, dar suntem legaţi unii de alţii prin suferinţă şi iubire, încearcă să ne spună cu acest film regizorul Gonzales Inar ritu şi scenaristul Guillermo Arriaga.
Revelaţiile actoriceşti ale acestui film nu au fost Brad Pitt şi Cate Blanchett, ci Adriana Barazza (interpreta bonei, a mai jucat în „Iubiri şi câini”) şi Rinko Kikuchi (până la „Babel”, a apărut doar în producţii japoneze).
Filmul a obţinut Globul de Aur pentru Cel mai bun film - dramă, iar Inarritu a fost desemnat Cel mai bun regizor la Cannes, în 2006.
DUMINICĂ, 23.00, PRO TV