Medic specialist urolog, chirurg şi medic sportiv, a dus o viaţă a unui sportiv de performanţă, făcând parte din echipa naţională de tir. La Râmnicu Vâlcea a înfiinţat o societate de binefacere.

Ion Albescu s-a născut într-o familie de bucureşteni, tatăl său fiind un medic militar căruia îi plăceau ordinea şi cinstea. „Mai aveam o soră, Tuţa, iar mie îmi spuneau... Ducai, de la a duce caii, fiindcă iubeam tare mult animalele. Mai mult decât atât, mi-a plăcut de mic să ajut oamenii", povesteşte. Aşa se face că nu întâmplător Ion Albescu a urmat profesia de medic, făcând trei rezidenţiate şi devenind medic specialist urolog, chirurg şi medic de medicină sportivă. În tinereţe, dr. Albescu a fost şi un sportiv de performanţă, făcând parte din echipa naţională de tir a României şi participând la numeroase competiţii interne şi internaţionale. „Pentru că părinţii mei nu aveau o sorginte muncitorească cum vrea partidul de odinioară, plecările mele peste graniţă au fost ani de-a rândul retricţionate. Primul accept l-am avut de la un ministru al vremii, Marinescu, să pot pleca cu echipa naţională de tir, la Moscova. M-a chemat în biroul lui şi mi-a zis: «Bă, te mai întorci dacă pleci?». Şi m-am întors! Părinţii m-au învăţat ca la şcoală să muncesc să trec clasa, dar la facultate să fiu cel mai bun! Şi aşa s-a întâmplat, licenţa am obţinut-o cu note maxime, la fel şi specializările".

Nemţii l-au respectat pe medicul român

Lăsat să plece în Germania la o specializare de trei luni pe teme medicale, dr. Albescu l-a sunat pe fostul său profesor, dr. urolog Ion Burghelea şi l-a întrebat: „Ce să fac, domnule profesor? Să mai rămân în Germania?". Ştiind că telefoanele sunt ascultate, profesorul i-a răspuns: „Atâta timp cât eşti bolnav, să nu te întorci", iar dr.Albescu a stat, începând din anul 1965, aproape patru decenii în Germania, profesând ca medic p