Ce vreme de pace picura peste noi la început de an, ce senină era viaţa, ce linişte adâncă! Toate s-au risipit, a pierit lumina, se adună norii întunericului, zgomotul e tot mai mare, gălăgia ne sfâşie pacea. După ce au terminat de ronţăit în văgăunile lor de lux bucatele pentru iarnă furate de prin hambarele avuţiei naţionale, guzganii clasei politice româneşti năvălesc în casele noastre prin ecranele televizoarelor şi ne sar gardul în curte din paginile ziarelor. Se anunţă un an fierbinte. România va fi un fel de cazan al iadului în care ne vom perpeli noi, la focul mic pus de onorabilii Caţavencu, Trahanache, Brânzovenescu, Farfuridi şi Pristanda care ne bântuie ţara şi viaţa. Comedia a reînceput! Cearta de mahala dintre Băsescu şi Tăriceanu şi-a aflat un nou subiect, pe madam Norica Nicolai care se visează şefa Justiţiei româneşti. Băsescu se joacă cu Constituţia şi refuză numirea madamei ca ministru al justiţiei. Tăriceanu rămâne pe poziţii şi insistă cu nominalizarea Noricăi, iar presa îşi face safteaua publicând scrisoricile pe care le schimbă onorabilii între ei cu privire la madamă. Procurorii urmează ordinele primite şi se pregătesc să-l ancheteze pe alt stimabil ministru, anume pe armeanul Varujan Vosganian într-un dosărel care va completa seria romanului-fluviu „Miniştrii penali ai României“, Colecţia „Horror“ a Editurii DNA. Vom afla inutil că se fură, dar că nu există hoţi, că avem corupţie, dar că „nu este“ corupţi! România, ţara paradoxurilor. Veşnicul tânăr activist Ion „Ilici“ Iliescu se ţine tare şi mare aruncând cu atenţionări în căpuşorul isteţului de Geoană. PSD musai să se trezească anul ăsta din mahmureală, că altfel se lasă rău, zice profetul Iliescu. Deliciul galeriei, clopoţeii cling, cling, cling, ce să mai zici, nea Ion ne fericeşte cu prestaţia dumnealui. Tragicomedia este dusă la punctul culminant de restul animăluţelor politice care, p