Europarlamentarul portocaliu Monica Macovei a comis duminică nişte panseuri care te pun pe gânduri. Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein - a zis ea, intrând într-o dispută legată de o nouă ingerinţă a diplomatului respectiv în treburile interne româneşti - are tot dreptul să facă referire cu privire la persoana potrivită pentru postul de şef al DNA (Daniel Morar, nimeni altcineva - n.n.), deoarece Departamentul de Stat al SUA a finanţat atât DIICOT, cât şi DNA, iar investitorii străini sunt interesaţi să nu fie corupţie în România.

Logica fostei procuroare e strâmbă. Şi alte ţări au sprijinit financiar diferite sectoare şi instituţii româneşti, dar asta nu înseamnă că guvernele respective influenţează sau chiar decid cine să fie demnitarii din fruntea lor. Vreau să cred că acest mod de a gândi al fostei procuroare, care avea fişetul plin de dosare nelucrate, iar acum 20 de ani, în concediu medical fiind, trimitea colegilor ilustrate din Miami, nu este determinat de faptul că, atunci, cu acele prilejuri, a audiat şi nişte conferinţe sau a absolvit niscaiva cursuri de vară despre cum trebuie să se bată mătănii în faţa icoanei lui Uncle Sam.

Ceea ce nu pare a pricepe Monica Macovei este că, sub protejatul său Daniel Morar, DNA a fost şi este puternic suspectată de a fi făcut poliţie politică, hăituind în showuri televizate şi prin scurgeri de aşa-zise stenograme politicieni din opoziţie, în timp ce în sertare se fezandează sumedenie de plângeri privind abuzurile şi fraudele clientelei pedeliste. Există suspiciuni serioase privind obiectivitatea atât a lui Daniel Morar, cât şi a Codruţei Kovesi, sub "sceptrul" cărora au trenat, s-au soldat cu NUP, ori au fost pur şi simplu clasate dosare având pe copertă nume din vârful piramidei fostei Puteri. E îndreptăţită bănuiala că nu vor avea tăria să coordoneze anchete vizând foştii guvern