România şi Republica Moldova au o istorie şi cultură comune, de aceea e total greşit să se vorbească despre „românizarea” statului vecin, ai cărui cetăţeni îşi vor alege viitorul în mod liber, a declarat ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu acordat agenţiei ruse Interfax, cu prilejul vizitei sale la Moscova. Sursa: AGERPRES

„Consider că e total greşit să se vorbească despre „românizarea” Republicii Moldova, în condiţiile în care avem o istorie, cultură, tradiţii comune cu majoritatea populaţiei acestei ţări, vorbim aceeaşi limbă - româna. În plus, discuţiile referitoare la identitatea Republicii Moldova trebuie abordate cu atenţie, într-un mod echilibrat şi având disponiblitatea de a asculta opiniile specialiştilor - istoricilor, lingviştilor şi academicienilor. La urma urmelor, aceste discuţii trebuie să aibă loc la nivelul populaţiei, institutelor (politice, culturale, din domeniul educaţiei) şi al societăţii civile din Republica Moldova, cu susţinerea comunităţii academice”, a afirmat Titus Corlăţean, întrebat dacă autorităţile ruse au motive să fie îngrijorate de „românizarea” Republicii Moldova şi dacă perspectivele unirii cu România sunt reale.

În context, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a subliniat importanţa procesului de modernizare a Republicii Moldova, potrivit Agerpres.

„Aş spune că la ora actuală e mai important acel proces prin care trece Republica Moldova - proces de transformare şi modernizare profundă, în sens democratic, european. Acest proces are loc şi în România, dar, desigur, la alt nivel şi cu alt ritm. În felul acesta putem spune că România şi Republica Moldova au un numitor comun - transformările politice şi la nivelul societăţii, legate de integrarea europeană”, a susţinut Titus Corlăţean.

El a arătat că România sprijină parcursul european al Republicii Moldova, dar „în mod