Într-una din campaniile electorale care s-au desfăşurat pe acest picior de plai, pe această adevărată gură de Rai care este judeţul Suceava, unul dintre candidaţi a împărţit pungi cu făină. Câte una de alegător, pentru ca toată lumea să fie mulţumită şi să voteze cu dumnealui, candidatul cel darnic. Unul dintre cetăţenii cu drept de vot a stat, ca tot mârlanul, de două ori la coadă şi a plecat cu două pungi acasă. După câteva zile, mârlanul cu drept de vot s-a întâlnit cu un alt alegător şi au început să vorbească despre fotbal, femei şi politică, adică despre lucrurile la care se pricepe tot românul. Când s-a ajuns la politică, mârlanul a recunoscut fără să-i crape obrazul de ruşine că a stat de două ori la coadă la pomana făcută de candidatul care-şi dorea să ajungă în Parlamentul României şi că a plecat acasă cu două pungi de mocăngeală. Aflând acest lucru, alegătorul, care n-a stat la pomană, i-a spus ceva de genul: „Ei, asta înseamnă că o să-l votezi pe cel de la care ai luat făina”. La care mârlanul, revoltat, i-a zis: „Nu-l votez, dă-l în mă-sa de hoţ şi de bandit! Cum să-l votez dacă acasă am cântărit cele două pungi şi în loc să aibă câte cinci kilograme, una avea cu 60 de grame mai puţin, iar cealaltă cu 40 de grame?!”. Activiştii de partide mai mici sau mai mari sunt înjuraţi pe stradă sau în presă pentru toate alea, însă cei care ajung în funcţii nu sunt din Elveţia, Fiji ori Singapore, ci sunt de-ai noştri, din Fundu Moldovei, Poiana Stampei, Dolhasca ori Ostra. Trebuie să înţelegem că activiştii de partide n-au cum să fie nici mai buni şi nici mai răi decât cei care le dau votul pentru o pungă de făină, o dublă de secărică sau o felie de salam trasă în muştar ori doar pentru că aşa le dictează conştiinţa. În ceea ce-l priveşte pe mârlanul care ar fi fost în stare să ia toată pomana dată de candidatul cel darnic şi care s-a supărat că lipseau