Pe ordinea de zi a reuniunii de la Bruxelles, care urmeaza sa aiba loc in aceste zile, in mod neasteptat, a fost introdusa, ca un punct distinct, tema "Schengen pentru Romania". Cativa oficiali de la Bucuresti, ca sa nu mai vorbim de aplaudacii lor din presa, s-au grabit sa bata din palme. Carevasazica, santajul lui Traian Basescu a reusit. Obstructionarea primirii Serbiei in UE, prin utilizarea dreptului de veto al Romaniei, sub pretextul discriminarii romanilor din Valea Timocului, iata si-a produs rezultatele. Pe aceasta cale, regimul Basescu isi atinge un important obiectiv politic. Asa stau lucrurile? Nu cumva Romania se autoizoleaza chiar in acest sfarsit de saptamana? Nu cumva reactia, pe termen lung, a statelor UE va putea avea efecte devastatoare in raport cu statul nostru? Are sau nu un efect de bumerang politica externa promovata de Presedintele Traian Basescu?

Ne aflam in prezenta a cel putin doua realitati paralele. Prima este aceea ca cele mai importante state UE din zona euro, Germania si Franta, au rezerve serioase in ceea ce priveste admiterea Romaniei in spatiul Schengen. Si, asa cum se obisnuieste frecvent in lumea diplomatica, au impins la inaintare Olanda. Olanda si-a folosit dreptul de veto, in 2011, legat de primirea Romaniei in Schengen. In paranteza fie spus, acest refuz este si nu este justificat. Romania a indeplinit toate conditiile tehnice - cel putin in aparenta - securizandu-si frontierele. Dar, considera oficialii europeni, ca nu a indeplinit o serie de conditii politice. Aceste conditii politice nu sunt, insa, nici prevazute si nici precizate in foaia de parcurs. Care e realitatea? Realitatea e ca statele UE sunt constiente, dar nu o pot dovedi, ca, si in ceea ce priveste securizarea frontierelor, Romania si-a indeplinit doar formal conditiile, pentru ca Lambada continua in mai toate punctele de frontiera, incl