Cât de mult schimbă New Media paradigma presei actuale este întrebarea pe care şi-au pus-o jurnalişti şi experţi media din România, Slovacia, Malta şi Bulgaria într-un seminar organizat la Timişoara, în perioada 5-7 septembrie 2013, în programul european „Leonardo da Vinci“.
Dacă veţi avea curiozitatea uşor morbidă de a vă căuta un prieten decedat pe Facebook, îl veţi găsi. Puteţi să postaţi în continuare fotografii şi texte pe wall-ul său, prieteni ai lui vor reacţiona cu like-uri. Atât doar că el nu vă va răspunde. În multe cazuri, şi adresa de e-mail va fi activă vreme îndelungată după dispariţia sa. În mediul virtual totul e posibil: se pot imagina nelimitat identităţi noi, moartea e un accident minor şi fără consecinţe, accesul şi multiplicarea sunt infinite. Paradoxal, deplina libertate a Internetului nedomesticită de niciun document de reglementare – vezi ACTA – vine în contradicţie cu sentimentul că există ascuns în Internet un Big Brother care ne urmăreşte pas cu pas. Agentul CIA Edward Snowden susţine, în declaraţiile oferite acum câteva luni publicaţiilor Washington Post şi The Guardian, că FBI şi Agenţia Naţională de Securitate au acces la serverele Microsoft, Yahoo!, Google, Facebook, AOL, YouTube, Skype, Apple şi PalTalk pentru a supraveghea activităţi din străinătate. Programul secret PRISM ar permite astfel o supraveghere a oricărui cetăţean, fără ordin judecătoresc.
Deşi scandalul Snowden pare să confirme suspiciunile de control secret, oamenii nu se lasă descurajaţi în a folosi facilităţile magice ale noilor tehnologii care fac posibilă comunicarea fără limite. Dar schimbă radical şi mersul lumii. Protestele împotriva proiectului Roşia Montană, extinse în mai multe oraşe ale României şi ale Europei, s-au organizat pe Facebook şi au adunat cetăţeni diverşi, de la ecologişti la hip
