Odată cu regenerarea economică, companiile germane se plâng tot mai des de lipsa de experţi şi ingineri. În comparaţie cu ţări precum Canada, SUA sau Australia, politica de imigraţie nemţească este mult mai restrictivă şi descurajază angajarea unui număr mare de specialişti străini.
Programatorul indian Mohan Sahadevan este un bun exemplu de profesionist trimis cu viză de Siemens, angajatorul său de la acea vreme, în Germania care apoi întâmpină dificultăţi în privinţa statutului său la schimbarea locului de muncă, scrie Spiegel.
Permisele de rezidenţă eliberate pentru experţii străini care lucrează în Germania nu pot fi transferate de la un loc de muncă la altul astfel încât statutul tânărului indian a devenit unul semi-legal şi a durat cinci luni până când viza i-a fost reînnoită.
Această politică de imigraţie restrictivă dăunează unei naţiuni puternic industrializate, dependente de expertiză tehnică. Într-o societate bazată pe cunoaştere, angajaţii cu înalte calificări devin cea mai importantă formă de capital. Globalizarea, schimbările demografice şi cerinţele economice cer o nouă politică de imigraţie.
Potrivit Asociaţiei germane pentru tehnologia informaţiei, industria germană caută în prezent 20.000 de specialişti în IT, iar Asociaţia Inginerilor germani susţine că ţara are nevoie de încă 35.000 de ingineri peste numărul actual.
Cererea de muncitori calificaţi se extinde la strungari, metalurgi, asistente medicale şi alte profesii, susţin reprezentanţi ai Agenţiei Federale germane pentru forţa de muncă.
Scăderea demografică
Fără o creştere a numărului de muncitori imigranţi, forţa de muncă germană care numără 44,5 milioane de oameni în prezent, va scădea în 40 de ani la numai 26 de milioane. Deocamdată Germania a ajuns, dintr-o destinaţie predilectă de imigraţie, o ţară care pierde mai m